Grupa mică dă năvala

Aştept să se întoarcă Shao Yan la serviciu după vacanţa de Anul Nou Chinezesc şi după cele patru luni de concediu de maternitate. Mi-a spus că nu are decât în telefon poze cu a’ mică şi din China nu se pot trimite MMS-uri spre România. Cred că operatorii noştri nu au protocol cu chinezii.

Până atunci, mai scot din lada cu amintiri una cu copii chinezi. Nu copii chinezeşti

Meşterul din poză e puiul uneia dintre fetele de la Financiar. L-am ginit prima dată în ziua despre care urmează să vă povestesc şi, din grămada de mutrişoare rotunde cu ochi oblici cu care am făcut cunoştinţă atunci, el mi-a rămas în memorie pentru că a fost un fel de comandant de gaşcă. Pe urmă ne-am mai intersectat de câteva ori. La prima reîntâlnire l-am chemat să îi dau ciocolată şi, de cât de expansiv a fost înainte, atunci a fost cât pe ce să intre sub masa maică-si, de ruşine. Pe urmă şi-a revenit, de am ajuns la ultima întâlnire să ceară chiar celebra “poză cu maimuţa”.

Cu vreo câteva zile înainte de o întoarcere în China m-am mailuit cu fata care e la controlling şi i-am zis să fie liniştită, că vineri o să ajung la ea şi o să avem timp berechet să rezolvăm toate problemele. Şi începe tipa pe un ton jalnic, că ştie că vin, că deja şefu-său i-a zis să se pregătească să vină sâmbătă la lucru pentru mine, ea toată săptămâna e plecată şi nu mai ajunge să se ocupe de fie-sa şi blablabla. Nu ştiu cum şi de ce, m-a mâncat pe mine undeva să fac glume proaste şi i-am zis,

- Hai că ştiu cum să-ţi potoleşti sefu’. Îţi iei prunca, ţi-o duci la lucru şi i-o laşi în grijă, să vadă şi el cum e să ai copii. Fii sigură că nu o să te mai cheme altă dată.

Şi am trecut la subiectul următor, fără să mă mai gândesc la ce am spus. Ei bine, când am ajuns sâmbătă pe etaj, m-am trezit încercuită de toată grupa mică, ce năvălea dintr-un birou în altul şi mişuna pe sub mese într-un cor de zbierete de bucurie. Tipele care au fost în ziua aia la birou şi au avut odrasle în dotare, le-au adus cu ele.

Am întrebat-o pe Jessie, controlleriţa, dacă de obicei şi-i aduc la lucru în weekend, pentru că totuşi nu mi se părea cunoscută situaţia. Iar răspunsul ei a fost,

- Nu, tu ne-ai dat ideea.

Aşa că, dragii mei, dacă vă vine vreodată să glumiţi cu nişte chinezi, gâdiţi-vă de două ori înainte să scoateţi porumbelul pe gură. Nu ştiţi niciodată cum vă pot fi interpretate cuvintele. Uneori puteţi fi luaţi chiar în serios şi pica pe post de capul răutăţilor. Mai ales dacă îşi dau seama că e în avantajul lor şi pe răspunderea voastră.