Bambi cu mămăligă

O să-mi spuneţi că sunt sadică pentru că pun pe proţap unul dintre personajele nevinovate ale copilăriei.

Vina nu îmi aparţine. Asta a fost explicaţia pe care am primit-o de la italieni când am întrebat ce înseamnă “capriolo”. Eram la masă şi în meniul zilei erau spaghetti al capriolo. Am sperat că e vorba de carne de capră, mai ales că mi s-a părut destul de aiurea să găsesc căprioară în cantina unei fabrici. Mi-au spus pe urmă că în pădurile Prealpilor sunt atât de multe încât au ajuns să fie în meniul curent.

Reţeta ce v-o dau azi nu am ajuns s-o fac. La cât de scumpă e carnea respectivă prin supermarketuri, prefer să-i spun “pass”. Dar poate aveţi prin familie vânători şi o luaţi direct de la sursă.

Am reuşit însă să o gust de vreo două ori la berăria de la Pedavena, loc de triste amintiri pentru mine. Nu de alta, dar duceam băieţii la băute în fapt de seară şi eu trebuia să stau cuminte şi cu cola-n faţă ca să pot să-i şi returnez în bună stare. Başca să nu-mi pun în pericol permisul de conducere.

În schimb Pedavena îmi aduce aminte şi de un loc drag din Italia. Fabrica de bere e foarte aproape de Feltre, un târguşor care şi-a păstrat centrul medieval şi în care în fiecare an are loc o paradă cu cavaleri în armuri şi tot restul tacâmului. Cam cum au început şi pe la noi să se ţină în ultimii ani prin oraşele ale căror cetăţi încă mai sunt în picioare.

Dacă aveţi treabă vreodată de la Belluno spre Trento, vă recomand să poposiţi preţ de o oră în Feltre şi să luaţi la pas strada principală din oraşul vechi, eventual să urcaţi costişa spre castel.

Mâncărica de la care am plecat se face cam aşa:
- 500 g carne de căprioară dezosată (cerb, etc)
- 2 morcovi
- 2 frunze de ţelina apio (cu tot cu coadă)
- 1 ceapă
- 1 lingură de frunze de pătrunjel uscate
- 2 linguri de erba cipollina uscată. Asta e o plantă cu gust de ceapă, cred ca nemţii îi zic schnittlauch, iar englezii chives. Google mi-a tradus-o în română cu arpagic, aşa că s-ar putea înlocui foarte bine cu ceapă verde.
- 3 cuişoare
- 1 linguriţă de scorţişoară pulbere
- 1 linguriţă de măghiran
- 100 ml de rachiu
- 500 ml de vin roşu
- 3 linguri ulei extravirgin de măsline

Se pune carnea la macerat în vin seara iar a doua zi se taie cuburi şi se lasă să se zvânte (poate fi uscată cu un prosop ca să fie cât mai puţină umezeală).

Se călesc puţin ceapa, morcovii şi frunzele de telina cu ulei şi toate aromele. Se adaugă carnea şi se căleste putin, după care se adaugă rachiul. Se lasă să se evapore alcoolul, după care se adaugă apă caldă, se pune sare şi se fierbe la foc mic până devine carnea moale. La nevoie se mai completează cu apa caldă. La sfârşit se lasa să scadă apa.

Se face o mămăligă mai tare, se taie felii din ea şi se prăjesc putin în ulei (fette di polenta). Se aşează feliile de mămăligă pe fundul farfuriei şi peste ele se toarnă carnea.